In manualele de fizica putem gasi definitia gravitatiei ca fiind un fenomen fizic prin care corpurile se atrag reciproc, mai precis oricare doua corpuri din Univers exercita una catre cealalta o forta de atractie, forta gravitationala.
Pamantul are si el o forta de atractie gravitationala. Aceasta forta, din punctul meu de vedere, este foarte importanta deoarece: prin exercitarea ei atmosfera ramane in jurul Pamantului; ploua in jos si in sus nu ploua; apa necesara si vitala vietii ia forma recipientului in care este pusa respectiv matca, albia; farfuria, ceasca cana, au forma plata in partea inferioara pentru a se aseza pe masa; masa are picioare pentru a fi "dreapta", a putea sustine practic fluidul din ceasca, farfurie pentru a nu se "varsa"; roata are sectiune circulara pentru ca trenul, masina a se putea deplasa in plan orizontal.
Multe din inventiile efectuate se bazeaza pe forta gravitationala pentru a putea exista (roata, masa, etc.).
marți, 25 august 2009
Viteza
Presupun ca ma deplasez, mergand, pe un trotuar in drum spre metrou.
Am mers o perioada de timp pana la statia de metrou care se poate masura ( cu ajutorul unui ceas, cronometru, aparat de masura pentru timp) si am parcurs o anumita distanta care se poate masura cu un mijloc de masura pentru lungime.
In oricare manual de fizica exista formula vitezei care se defineste ca derivata distantei in raport cu timpul.
V=d/t, unde V=viteza, d=distanta parcursa, t=timpul necesar parcurgerii distantei d.
Interesant este ca ne putem deplasa pe aceeasi directie, schimband sensul de mers, respectiv de la metrou catre casa. Putem merge cu spatele sau cu fata, parcurgand fix aceeasi distanta. Insa timpul categaoric nu este acelasi, daca urmarim un ceas care indica ora. Ceea ce vreau sa spun in acest paragraf este ca aceeasi distanta, de exemplu trotuarul care face parte din infrastructura unui oras, poate fi parcursa de nenumarate ori, intr-un anumit interval de timp ( un numar de secunde, minute, ore), dar intotdeauna in sensul mersului orei, a timpului. De mers ne putem intoarce acasa, dar in raport cu timpul care trece, nu ne putem intoarce niciodata. Cel putin pana acum nu am auzit de cineva care sa se intoarca in timp.
Am mers o perioada de timp pana la statia de metrou care se poate masura ( cu ajutorul unui ceas, cronometru, aparat de masura pentru timp) si am parcurs o anumita distanta care se poate masura cu un mijloc de masura pentru lungime.
In oricare manual de fizica exista formula vitezei care se defineste ca derivata distantei in raport cu timpul.
V=d/t, unde V=viteza, d=distanta parcursa, t=timpul necesar parcurgerii distantei d.
Interesant este ca ne putem deplasa pe aceeasi directie, schimband sensul de mers, respectiv de la metrou catre casa. Putem merge cu spatele sau cu fata, parcurgand fix aceeasi distanta. Insa timpul categaoric nu este acelasi, daca urmarim un ceas care indica ora. Ceea ce vreau sa spun in acest paragraf este ca aceeasi distanta, de exemplu trotuarul care face parte din infrastructura unui oras, poate fi parcursa de nenumarate ori, intr-un anumit interval de timp ( un numar de secunde, minute, ore), dar intotdeauna in sensul mersului orei, a timpului. De mers ne putem intoarce acasa, dar in raport cu timpul care trece, nu ne putem intoarce niciodata. Cel putin pana acum nu am auzit de cineva care sa se intoarca in timp.
duminică, 16 august 2009
Tabla inmultirii
| 1 | x | 1 | = | 1 | 2 | x | 1 | = | 2 | 3 | x | 1 | = | 3 | ||
| 1 | x | 2 | = | 2 | 2 | x | 2 | = | 4 | 3 | x | 2 | = | 6 | ||
| 1 | x | 3 | = | 3 | 2 | x | 3 | = | 6 | 3 | x | 3 | = | 9 | ||
| 1 | x | 4 | = | 4 | 2 | x | 4 | = | 8 | 3 | x | 4 | = | 12 | ||
| 1 | x | 5 | = | 5 | 2 | x | 5 | = | 10 | 3 | x | 5 | = | 15 | ||
| 1 | x | 6 | = | 6 | 2 | x | 6 | = | 12 | 3 | x | 6 | = | 18 | ||
| 1 | x | 7 | = | 7 | 2 | x | 7 | = | 14 | 3 | x | 7 | = | 21 | ||
| 1 | x | 8 | = | 8 | 2 | x | 8 | = | 16 | 3 | x | 8 | = | 24 | ||
| 1 | x | 9 | = | 9 | 2 | x | 9 | = | 18 | 3 | x | 9 | = | 27 | ||
| 4 | x | 1 | = | 4 | 5 | x | 1 | = | 5 | 6 | x | 1 | = | 6 | ||
| 4 | x | 2 | = | 8 | 5 | x | 2 | = | 10 | 6 | x | 2 | = | 12 | ||
| 4 | x | 3 | = | 12 | 5 | x | 3 | = | 15 | 6 | x | 3 | = | 18 | ||
| 4 | x | 4 | = | 16 | 5 | x | 4 | = | 20 | 6 | x | 4 | = | 24 | ||
| 4 | x | 5 | = | 20 | 5 | x | 5 | = | 25 | 6 | x | 5 | = | 30 | ||
| 4 | x | 6 | = | 24 | 5 | x | 6 | = | 30 | 6 | x | 6 | = | 36 | ||
| 4 | x | 7 | = | 28 | 5 | x | 7 | = | 35 | 6 | x | 7 | = | 42 | ||
| 4 | x | 8 | = | 32 | 5 | x | 8 | = | 40 | 6 | x | 8 | = | 48 | ||
| 4 | x | 9 | = | 36 | 5 | x | 9 | = | 45 | 6 | x | 9 | = | 54 | ||
| 7 | x | 1 | = | 7 | 8 | x | 1 | = | 8 | 9 | x | 1 | = | 9 | ||
| 7 | x | 2 | = | 14 | 8 | x | 2 | = | 16 | 9 | x | 2 | = | 18 | ||
| 7 | x | 3 | = | 21 | 8 | x | 3 | = | 24 | 9 | x | 3 | = | 27 | ||
| 7 | x | 4 | = | 28 | 8 | x | 4 | = | 32 | 9 | x | 4 | = | 36 | ||
| 7 | x | 5 | = | 35 | 8 | x | 5 | = | 40 | 9 | x | 5 | = | 45 | ||
| 7 | x | 6 | = | 42 | 8 | x | 6 | = | 48 | 9 | x | 6 | = | 54 | ||
| 7 | x | 7 | = | 49 | 8 | x | 7 | = | 56 | 9 | x | 7 | = | 63 | ||
| 7 | x | 8 | = | 56 | 8 | x | 8 | = | 64 | 9 | x | 8 | = | 72 | ||
| 7 | x | 9 | = | 63 | 8 | x | 9 | = | 72 | 9 | x | 9 | = | 81 |
Numerele intregi
Numerele intregi sunt numerele care sunt cuprinse in intervalul -∞ si +∞.
Acestea sunt de forma 1, 2, 3, 4 (acestea fiind numere pozitive) sau -5, -4, -3, -2, -1 (acestea fiind numere negative) sau 0.
Sunt utile pentru matematica elementara.
De exemplu putem aduna 1 mar cu 1 mar si rezultatul este 2 mere.
1 mar + 1 mar = 2 mere. A se observa ca produsele sunt aceleasi in cadrul adunarii si al rezultatului si sunt pozitive.
Acestea sunt de forma 1, 2, 3, 4 (acestea fiind numere pozitive) sau -5, -4, -3, -2, -1 (acestea fiind numere negative) sau 0.
Sunt utile pentru matematica elementara.
De exemplu putem aduna 1 mar cu 1 mar si rezultatul este 2 mere.
1 mar + 1 mar = 2 mere. A se observa ca produsele sunt aceleasi in cadrul adunarii si al rezultatului si sunt pozitive.
vineri, 14 august 2009
Sistemul nostru solar
Sistemul nostru solar este un sistem de corpuri ceresti in centrul caruia se afla o stea, si anume Soarele.
In jurul Soarelui executa miscari de revolutie un numar de 9 planete.
In functie de pozitia fiecareia fata de Soare, acestea sunt:
- Mercur;
- Venus;
- Pamant;
- Marte;
- Jupiter;
- Saturn;
- Uranus;
- Neptun;
- Pluto.
Cu cat o planeta este mai aproape de Soare cu atat cantitatea de caldura de pe suprafata ei este mai mare. Mediul optim pentru a exista fiinte cum este omul se afla pe planeta Pamant. Pe cele din imediata apropiere este prea cald, asa cum este Venus sau prea frig, asa cum este Marte.
Distantele in afara Pamantului se masoara in ani lumina. Un an lumina este distanta parcusa de lumina intr-un an. Intr-o secunda lumina parcurge 300.000 km, lucru pe care il cunosc de pe bancile scolii. Acest lucru inseamna ca in momentul in care privind catre un obiect indepartat il vedem cu o intarziere de X secunde, determinata de distanta pana la acel obiect.
De exemplu, daca se afla la o distanta de 900.000 km, inseamna ca il vedem cu o intarziere de 3 secunde, anume vedem unde s-a aflat obiectul acum 3 secunde.
In afara planetelor mai exista sateliti naturali ai unor planete, comete, praf, asteroizi.
In jurul Soarelui executa miscari de revolutie un numar de 9 planete.
In functie de pozitia fiecareia fata de Soare, acestea sunt:
- Mercur;
- Venus;
- Pamant;
- Marte;
- Jupiter;
- Saturn;
- Uranus;
- Neptun;
- Pluto.
Cu cat o planeta este mai aproape de Soare cu atat cantitatea de caldura de pe suprafata ei este mai mare. Mediul optim pentru a exista fiinte cum este omul se afla pe planeta Pamant. Pe cele din imediata apropiere este prea cald, asa cum este Venus sau prea frig, asa cum este Marte.
Distantele in afara Pamantului se masoara in ani lumina. Un an lumina este distanta parcusa de lumina intr-un an. Intr-o secunda lumina parcurge 300.000 km, lucru pe care il cunosc de pe bancile scolii. Acest lucru inseamna ca in momentul in care privind catre un obiect indepartat il vedem cu o intarziere de X secunde, determinata de distanta pana la acel obiect.
De exemplu, daca se afla la o distanta de 900.000 km, inseamna ca il vedem cu o intarziere de 3 secunde, anume vedem unde s-a aflat obiectul acum 3 secunde.
In afara planetelor mai exista sateliti naturali ai unor planete, comete, praf, asteroizi.
vineri, 7 august 2009
Luna
"Luna are o rază medie de 1.737 km, de 4 ori mai mică decât a Pământului şi orbitează în jurul acestuia la o distanţă medie de 384.403 km, cu o viteză medie de 3.700 km/h. Atracţia gravitaţională la suprafaţa Lunii este de 6 ori mai slabă decât cea terestră.
Luna realizează o rotaţie în jurul Pământului în aproximativ 4 săptămâni, luna Pământească (27 zile 7 ore 43 min 11.6 sec). În acest interval fazele Lunii sunt: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar şi se succed în 29 zile 12h 44 min 2.8 s (numită o lună Lunară). Masa satelitului nostru este de 7,35 × 10²² kg, de 81 de ori mai mică decât masa Pământului, densitatea medie 3400 kg/m3, iar excentricitatea orbitală este de 0,0549."
Filmuletul de mai jos prezinta miscarea de oscilare a Lunii (Moon libration) in decursul lunii septembrie 2005.
Sursa : Wikipedia
Luna realizează o rotaţie în jurul Pământului în aproximativ 4 săptămâni, luna Pământească (27 zile 7 ore 43 min 11.6 sec). În acest interval fazele Lunii sunt: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar şi se succed în 29 zile 12h 44 min 2.8 s (numită o lună Lunară). Masa satelitului nostru este de 7,35 × 10²² kg, de 81 de ori mai mică decât masa Pământului, densitatea medie 3400 kg/m3, iar excentricitatea orbitală este de 0,0549."
Filmuletul de mai jos prezinta miscarea de oscilare a Lunii (Moon libration) in decursul lunii septembrie 2005.
Sursa : Wikipedia
Prima zi cu telescopul
Un telescop este un instrument optic folosit pentru observarea corpurilor ceresti.
Telescoapele sunt de doua feluri:
- reflector - se bazeaza pe folosirea unei oglinzi care reflecta imaginea prin intermediul unor prisme in ocular;
- refractor - se bazeaza pe folosirea unor lentile, respectiv obiectiv si ocular.
Asa cum am scris detin un telescop reflector cu 3 oculare diferite.
Prima seara, dupa ce l-am achizitionat, l-am urcat in masina si am plecat undeva langa Bucuresti in partea de est. L-am scos, l-am asezat pe trepied si ma gandeam unde sa ma uit, avand in vedere ca stiam ca pe cer exista Luna, Ursa mare, Ursa mica, Luceafarul. M-am gandit sa pozitionez si sa observ Luna. Se afla atunci in partea de sud-est putin deasupra orizontului si era foarte mare.
Ma gandeam ca este floare la ureche. Din clipa in care am inceput sa caut sa prind in ocular Luna si pana in clipa in care s-a intamplat acest lucru a durat cel putin jumatate de ora, avand in vedere ca o vedeam destul de mare chiar si fara telescop.
Dupa ce am vazut si am focalizat pe ea am avut revelatia ca mai am oculare in geanta si am zis sa o vad mai clar si mai mare. Am schimbat ocularul si am vazut ca trebuia sa misc telescopul deoarece era o parte din ea, imaginea fiind destul de mare. In acelasi timp imaginea Lunii o vedeam deplasandu-se destul de repede. Am pus si al treilea obiectiv si am vazut o bucatica de Luna care se deplasa si mai repede. A fost o experienta inedita pentru mine. Ma uimeam singur de ceea ce vedeam.
Faptul ca se mica in imaginea pe care o vedeam se datoreaza miscarilor pe care le au Pamantul si Luna.
Luna este considerat singurul satelit natural al Pamantului. Un satelit natural este un corp ceresc care se misca in jurul altui corp intr-o traiectorie de regula eliptica si are dimensiunea mai mica decat a acestuia.
Pamantul are o miscare de rotatie si o miscare de revolutie. Miscarea de rotatie este miscarea in jurul axei sale de la vest catre est. Miscare de revolutie este miscarea pe care o efectueaza in jurul Soarelui.
Luna are o miscare de revolutie in jurul Pamantului si o miscare laterala si nu de rotatie, acesta fiind si motivul pentru care se observa numai o parte a Lunii de pe Pamant.
Datorita miscarii Lunii in jurul Pamantului si a Pamantului in jurul axei proprii imaginea Lunii pe care o vedeam in telescop se misca.
Sunt lucruri normale, stiute, dar nu-i asa ca devine interesant?
Telescoapele sunt de doua feluri:
- reflector - se bazeaza pe folosirea unei oglinzi care reflecta imaginea prin intermediul unor prisme in ocular;
- refractor - se bazeaza pe folosirea unor lentile, respectiv obiectiv si ocular.
Asa cum am scris detin un telescop reflector cu 3 oculare diferite.
Prima seara, dupa ce l-am achizitionat, l-am urcat in masina si am plecat undeva langa Bucuresti in partea de est. L-am scos, l-am asezat pe trepied si ma gandeam unde sa ma uit, avand in vedere ca stiam ca pe cer exista Luna, Ursa mare, Ursa mica, Luceafarul. M-am gandit sa pozitionez si sa observ Luna. Se afla atunci in partea de sud-est putin deasupra orizontului si era foarte mare.
Ma gandeam ca este floare la ureche. Din clipa in care am inceput sa caut sa prind in ocular Luna si pana in clipa in care s-a intamplat acest lucru a durat cel putin jumatate de ora, avand in vedere ca o vedeam destul de mare chiar si fara telescop.
Dupa ce am vazut si am focalizat pe ea am avut revelatia ca mai am oculare in geanta si am zis sa o vad mai clar si mai mare. Am schimbat ocularul si am vazut ca trebuia sa misc telescopul deoarece era o parte din ea, imaginea fiind destul de mare. In acelasi timp imaginea Lunii o vedeam deplasandu-se destul de repede. Am pus si al treilea obiectiv si am vazut o bucatica de Luna care se deplasa si mai repede. A fost o experienta inedita pentru mine. Ma uimeam singur de ceea ce vedeam.
Faptul ca se mica in imaginea pe care o vedeam se datoreaza miscarilor pe care le au Pamantul si Luna.
Luna este considerat singurul satelit natural al Pamantului. Un satelit natural este un corp ceresc care se misca in jurul altui corp intr-o traiectorie de regula eliptica si are dimensiunea mai mica decat a acestuia.
Pamantul are o miscare de rotatie si o miscare de revolutie. Miscarea de rotatie este miscarea in jurul axei sale de la vest catre est. Miscare de revolutie este miscarea pe care o efectueaza in jurul Soarelui.
Luna are o miscare de revolutie in jurul Pamantului si o miscare laterala si nu de rotatie, acesta fiind si motivul pentru care se observa numai o parte a Lunii de pe Pamant.
Datorita miscarii Lunii in jurul Pamantului si a Pamantului in jurul axei proprii imaginea Lunii pe care o vedeam in telescop se misca.
Sunt lucruri normale, stiute, dar nu-i asa ca devine interesant?
Dorinta nascuta din idee
Cerul poate fi privit ziua, poate fi privit noaptea, oricum am face trebuie sa ridicam privirea.
Ziua cerul poate avea diferite culori, de la albastru si pana la gri inchis in functie de cat de multi nori exista la un moment dat. Cand se lasa intunericul pe cer se vad o multime de luminite cand este senin.
Cand nu exista nori pe cer el poate avea culoarea alb ziua sau culoarea negru cu puncte mici albe noaptea.
Bineinteles, exista parti ale zilei care leaga ziua de noapte.
Pe malul marii negre, pe litoralul romanesc, la primele ore ale diminetii, privind catre est se poate observa cum soarele isi arata forma incet incet. Mai intai cerul se decoloreaza din negru noptii, apoi se tranforma intr-o nuanta de albastru, apoi in culoarea portocalei coapte. Dupa care se vede o silueta ce se ridica din ape, un cerc rosu-portocaliu aprins.
Se ridica din apa sau se intampla altceva?
Cerul este un ecran gigantic pe care se proiecteaza diverse imagini determinate de un program dinainte stabilit?
Revenind la ceea ce am postat anterior se pare ca facem parte dintr-un sistem, numit sistem solar. Se numeste asa pentru ca in centrul sau exista un corp ceresc cu lumina si caldura proprie, iar celelalte planete se misca in jurul sau.
Am continuat sa ma uit pe cer vazand in serile senine carul mic, carul mare, luceafarul, luna si alte punctulete albe mici care se misca in raport cu timpul.
Dupa lecturile mele, dupa intrebari pe care mi le-am pus in legatura cu ce ar fi deasupra mea, pe cer, am zis sa merg sa vizitez Observatorul Astronomic din Bucuresti. S-a intamplat in luna ianuarie a acestui an, undeva intr-o zi destul de friguroasa, in jurul orelor 20.
Observatorul Astronomic din Bucuresti este intr-o cladire veche localizata intre Piata Victoriei si Piata Romana. Se intra in curte, apoi pe aripa dreapta exista o usa de acces in interior. Se urca niste trepte, de fapt sunt destul de multe. Ajuns la etaj se poate observa o sala plina de fotografii cu planetele sistemului nostru solar, categoriile corpurilor ceresti si o harta a cerului. Dupa aceasta mai exista o usa care duce intr-un balcon. Aici exista o luneta si un telescop. Cu aceste intrumente se poate observa cerul daca sunt indreptate catre el , iar ochiul priveste prin ocular. Am vazut luna, cateva constelatii, imagini interesante pentru mine.
In luna februarie am vizitat observatorul din Palatul Copiilor de langa Parcul Tineretului. Aici am fost de doua ori si de fiecare data au fost nori.
In luna aprilie ajunsesem sa imi doresc sa ma uit liber cand vreau la ce ora doresc pe cer cu un instrument. Am mers, am cautat si am gasit in magazinul Unirea din Bucuresti un telescop. Se numeste Tasco Luminova 40-114675. Este un mare pas pentru mine avand in vedere ca pot privi mai indeaproape cerul in noptile senine.
Asadar ideea de a avea posibilitatea de a privi mai indeaproape cerul mi-a fost satisfacuta.
Ziua cerul poate avea diferite culori, de la albastru si pana la gri inchis in functie de cat de multi nori exista la un moment dat. Cand se lasa intunericul pe cer se vad o multime de luminite cand este senin.
Cand nu exista nori pe cer el poate avea culoarea alb ziua sau culoarea negru cu puncte mici albe noaptea.
Bineinteles, exista parti ale zilei care leaga ziua de noapte.
Pe malul marii negre, pe litoralul romanesc, la primele ore ale diminetii, privind catre est se poate observa cum soarele isi arata forma incet incet. Mai intai cerul se decoloreaza din negru noptii, apoi se tranforma intr-o nuanta de albastru, apoi in culoarea portocalei coapte. Dupa care se vede o silueta ce se ridica din ape, un cerc rosu-portocaliu aprins.
Se ridica din apa sau se intampla altceva?
Cerul este un ecran gigantic pe care se proiecteaza diverse imagini determinate de un program dinainte stabilit?
Revenind la ceea ce am postat anterior se pare ca facem parte dintr-un sistem, numit sistem solar. Se numeste asa pentru ca in centrul sau exista un corp ceresc cu lumina si caldura proprie, iar celelalte planete se misca in jurul sau.
Am continuat sa ma uit pe cer vazand in serile senine carul mic, carul mare, luceafarul, luna si alte punctulete albe mici care se misca in raport cu timpul.
Dupa lecturile mele, dupa intrebari pe care mi le-am pus in legatura cu ce ar fi deasupra mea, pe cer, am zis sa merg sa vizitez Observatorul Astronomic din Bucuresti. S-a intamplat in luna ianuarie a acestui an, undeva intr-o zi destul de friguroasa, in jurul orelor 20.
Observatorul Astronomic din Bucuresti este intr-o cladire veche localizata intre Piata Victoriei si Piata Romana. Se intra in curte, apoi pe aripa dreapta exista o usa de acces in interior. Se urca niste trepte, de fapt sunt destul de multe. Ajuns la etaj se poate observa o sala plina de fotografii cu planetele sistemului nostru solar, categoriile corpurilor ceresti si o harta a cerului. Dupa aceasta mai exista o usa care duce intr-un balcon. Aici exista o luneta si un telescop. Cu aceste intrumente se poate observa cerul daca sunt indreptate catre el , iar ochiul priveste prin ocular. Am vazut luna, cateva constelatii, imagini interesante pentru mine.
In luna februarie am vizitat observatorul din Palatul Copiilor de langa Parcul Tineretului. Aici am fost de doua ori si de fiecare data au fost nori.
In luna aprilie ajunsesem sa imi doresc sa ma uit liber cand vreau la ce ora doresc pe cer cu un instrument. Am mers, am cautat si am gasit in magazinul Unirea din Bucuresti un telescop. Se numeste Tasco Luminova 40-114675. Este un mare pas pentru mine avand in vedere ca pot privi mai indeaproape cerul in noptile senine.
Asadar ideea de a avea posibilitatea de a privi mai indeaproape cerul mi-a fost satisfacuta.
joi, 6 august 2009
Primele idei
Cu mult timp in urma am inceput sa citesc literatura SF, mai precis cand eram in scoala generala.
Am avut o perioada de multi ani in care lectura era la fel cu mancarea. Mi se facea "foame" de carti si in prim plan era literatura SF, acum filmele SF.
Lucrurile intre timp s-au schimat, de mult timp nu am mai citit o carte. In 2 ore vad filmul, insa imaginea pe care ti-o creezi citind este cu totul alta decat imaginea pe care ti-o prezinta un regizor, un scenarist al unui film si mai cu seama actorul care se potriveste mai mult sau mai putin cu rolul.
Recunosc ca au trecut cativa ani, cel putin 2, de la ultima carte citita.
Atunci, acolo, in acele carti existau lumi diferite de lumea in care traim. Cu aceste lumi se aseamana lumea noastra ca si infatisare a indivizilor in majoritatea cartilor citite de mine.
In celelalte lumi existau fiinte, care respirau aer, mancau, aveau corp cu maini si picioare, aveau voce, gandeau.
Odata cu trecerea timpului ma gandeam daca exista in realitate ceea ce este scris in carti. Daca exista si alte lumi, alte planete, alte fiinte inteligente.
Am inceput incet incet sa citesc despre Terra si despre locul sau din Univers. Sincer, pana in prezent nu am gasit decat ca suntem parte dintr-un sistem solar. In sensul ca exista o stea, care reprezinta soarele, un corp ceresc cu lumina si caldura proprie. In jurul sau se misca, datorita fortei gravitationale, 9 planete urmand fiecare dintre ele o traiectorie elicoidala.
Am avut o perioada de multi ani in care lectura era la fel cu mancarea. Mi se facea "foame" de carti si in prim plan era literatura SF, acum filmele SF.
Lucrurile intre timp s-au schimat, de mult timp nu am mai citit o carte. In 2 ore vad filmul, insa imaginea pe care ti-o creezi citind este cu totul alta decat imaginea pe care ti-o prezinta un regizor, un scenarist al unui film si mai cu seama actorul care se potriveste mai mult sau mai putin cu rolul.
Recunosc ca au trecut cativa ani, cel putin 2, de la ultima carte citita.
Atunci, acolo, in acele carti existau lumi diferite de lumea in care traim. Cu aceste lumi se aseamana lumea noastra ca si infatisare a indivizilor in majoritatea cartilor citite de mine.
In celelalte lumi existau fiinte, care respirau aer, mancau, aveau corp cu maini si picioare, aveau voce, gandeau.
Odata cu trecerea timpului ma gandeam daca exista in realitate ceea ce este scris in carti. Daca exista si alte lumi, alte planete, alte fiinte inteligente.
Am inceput incet incet sa citesc despre Terra si despre locul sau din Univers. Sincer, pana in prezent nu am gasit decat ca suntem parte dintr-un sistem solar. In sensul ca exista o stea, care reprezinta soarele, un corp ceresc cu lumina si caldura proprie. In jurul sau se misca, datorita fortei gravitationale, 9 planete urmand fiecare dintre ele o traiectorie elicoidala.
miercuri, 5 august 2009
Prima zi
Deasupra atmosferei terestre se afla corpurile ceresti. Despre studiul si legile care guverneaza ceea ce se afla in exteriorul planetei noastre se ocupa stiinta numita astronomie.
Prima zi
Materia care ne inconjoara se misca, se transforma, are anumite proprietati si anumita structura. Fizica este stiinta care studiaza toate acestea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)